Blană şi piele (proiect despre înveliş şi captivitate)

La Galeria Art Yourself este deschisă, în perioada 8-22 decembrie 2011, expoziţia Fur & Skin, semnată de curatorul Simona Vilău. Un proiect amplu, nuanţat şi nuanţabil, care chestionează bipolaritatea relaţiilor din cadrul unui lanţ trofic. Meritul acestei expoziţii este acela de-a investiga şi de a revela o problemă actuală a societăţii contemporane, româneşti şi internaţionale deopotrivă.

Sînt interogaţii retorice la adresa coexistenţei omului cu animalul, a omului aflat lîngă animal, a omului ca agresor al animalelor (o trimitere subtilă la legea eutanasierii?), a omului ca iubitor de animale şi, în final, a animalului cu multe dintre aspectele lui caracteristice. Miza şi reperul ultim, sugerate încă din titlu, se referă la o relaţie personală şi subiectivă a fiecăruia cu mediul, privită printr-o lentilă fragilă: învelişul, pielea cu sau fără blană. Blana devine metafora diferenţei, pielea fiind elementul comun al omului cu animalul (şi viceversa). Toate aceste probleme sînt „povestite“ de 29 de artişti contemporani, selectaţi de Simona Vilău pentru proiectul Fur & Skin.
Pe scena contemporană românească, Petru Lucaci, Marilena Preda Sânc, Laurenţiu Damian, Laura Grunberg, Bogdan Mateiaş şi Romana Mateiaş, în Corpul ca proiect cultural. Provocări teoretice, replici artistice, au problematizat de-a lungul anilor „corpul“ ca subiect de explorare artistică. Proiectul Fur & Skin poate veni ca o extindere şi o particularizare a discuţiei despre corp: „corpul ca limitare a întinderii pielii. Transformarea imaginii omului prin apelul la corporalitate şi prezenţă fizică“, spune Simona Vilău în textul introductiv al catalogului care însoţeşte expoziţia. Curatorul aduce puneri în scenă diverse ale corporalităţii: Alexandra Baciu, Maria Bordeanu, Raluca Ilaria Demetrescu, Adriana Horga, Valeriu Mladin, Gabriel Stoian, Sorana Ţăruş, Teodora Vişineanu, Daniela Vârlan, Bogdan Vlăduţă sau Mihai Zgondoiu ilustrează refelcţii asupra corporalităţii, a pielii, a ţesuturilor organice. Viziuni diferite asupra procesului biologic al corpului omenesc, mici detalii care definesc condiţia umană, anatomică. Acestor lucrări le sînt alăturate reprezentări ale lumii animalelor, în diferite medii şi tehnici de reprezentare, cu lucrări semnate de: Carmen Acsinte, Mihail Coşuleţu, Ştefan Radu Creţu, Adrian Popescu şi Elena Scutaru.

Animalul în cele mai diverse ipostaze, prezentat ca atare sau pus într-o relaţie sugerată cu fiinţa umană. Aparent, pînă aici sînt două lumi paralele, care pot convieţui în apropiere. Modul cum se intersectează aceste lumi provoacă o reflecţie de natură etică asupra naturii umane. Suzana Dan pictează un monstru drăgălaş, un animal cu trăsături umane, un portret acoperit de blană. Lionel the Lion este un mix hibrid între cele două lumi. Un alt hibrid apare în pictura lui Albert Sofian, Identitatea naţională, unde una dintre mîinile personajului său imponderabil se transformă în gheară.

Apropierea dintre om şi animal prin intermediul îmblînzirii animalelor este reprezentată în expoziţie prin instalaţia lui Bogdan Pelmuş,Animale domestice, care poate fi citită drept o relaţie de subordonare cu multe efecte negative. O depersonalizare a animalului prin separarea de mediul iniţial care s-a produs treptat, de secole. Animalul scos din mediul lui devine unealtă, o încercare de a uşura munca omului. Încă din Antichitate, se crede că ceea ce oamenii împart cu toate celelalte forme de viaţă nu este de natură umană, de aceea animalele sînt aşezate pe o treaptă inferioară. În eşafodajul acestei argumentaţii, animalele sfîrtecate care apar în picturile lui Remus Grecu şi Gheorghe Fikl ilustrează un punct terminus al acestei relaţii de putere, în care cel puternic îl omoară pe cel slab. Este apogeul dramatic al relaţiilor om-animal din lanţul trofic. Partea ludică şi, de multe ori, ridicolă este legată de modul în care oamenii prelucrează imaginea animalului în elemente de costum. Magdalena Pelmuş a ilustrat o femeie cu corniţe (drac sau bou, depinde de cum se raportează privitorul la imagine), urechiuşele de iepure roz, ca accesoriu, apar în lucrarea Silviei Trăistaru, iar celebrele şaluri din pene de bordel sînt purtate de o blondă în latex, în lucrarea Ralucăi Ilaria Demetrescu.
O consecinţă a folosirii animalelor în vestimentaţie este dramaticul „măcel al blănurilor“, aprig criticat de nenumărate asociaţii internaţionale. Animalul ca fiinţă sacrificabilă, devenit obiect de lux, reprezintă punctul de plecare al instalaţiei Dolores semnate de Carmen & Lea Rasovszky. Piesa de rezistenţă a expoziţiei, lucrarea problematizează dur şi ludic, printr-o ironie conceptuală, perfect articulată, sacrificiul animalelor pentru blană. Dintr-o haină lungă, elegantă, însoţită de pantofi cu toc, iese capul unui pui de porc mistreţ împăiat şi accesorizat cu aură sacră; un sfînt care chestionează duritatea şi ambiguitatea sacrificiului, predicînd pentru oprirea masacrelor din lumea animalelor. „Dolores, Our Lady of Sorrows, La Vierge de Douleus, Die Schmerzhafte, Mutter, Addorata, Oglinda Lumii, cu puterea ei de îndurare şi de refacere prin descărnare, vine acum sub forma unei mame stranii a celorlalte fiinţe (neumane), devenite sacrificabile, consumabile şi obiecte de lux. Omul prins în cercul vicios şi paradoxal al propriilor sale dorinţe şi nevoi creează sfinţi pentru a-şi anihila pornirile destructive, pe care, prin natura lor intens subiectivă, nu şi le poate rezolva singur. Prin sfinţi, încercăm să ne curăţăm de propriul nostru masochism.“ (Lea & Carmen Rasovszky)
Aşadar, care sînt raporturile dintre om şi animal? O lume diversă, plină de probleme controversate care vin să ilustreze în faptanimalitatea sauanimalizarea (în sens peiorativ) a omului. Fur & Skin este o expoziţie provocatoare care aduce în dezbatere relaţiile de putere dintre cel slab (animalul) şi cel puternic (omul). Multe dintre lucrări au un caracter moralizator, dar capacitatea de-a analiza problema în adîncime revine fiecăruia dintre noi. Arta are meritul şi obligaţia de-a puncta un conflict.
* Articol aparut in Observator Cultural, Nr 606/2011
Imagini – AICI.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s