Privim cartierul

 

Arta vine în Pantelimon. Privim cartierul

 

Organizarea expoziției: Cynthia Canela, Alma Cazacu, Valentina Iancu

 

Asistenți: Teodora Dinu, Alexandru Pricop

 

Artiști: George Anghelescu * Dana Bălăneanu * Alma Cazacu * Nicolae Comănescu * Kuki Constantinescu * Suzana Dan * Adriana Horga * Sebastian Moldovan * Dan Perjovschi * Lea Rasovzky * Ștefan Ungureanu * Simona Vilău * Dan Voinea.

 

Bucureștiul este un oraș în care centralitatea joacă un rol decisiv în stratificarea socială, economică, politică etc. Stereotipurile, cu o baza mai mult sau mai puțin reală, asociază zona nordică a capitalei clasei bogate, în timp ce sudul revine cartierelor muncitorești, sărace. În raporturile centru-periferie, în cartierele muncitorești sunt vizibil defavorizate social și politic. Urbanismul se reduce la blocurile  așa-zis comuniste, dispuse de-o parte și de alta pe bulevarde largi și impersonale. Spațiul public este în general doar de două categorii: un spațiu al întâlnirilor (parcul, biserica și zona din imediata apropiere a blocului) și spațiul de tranzit  (piața, stațiile mijloacelor de transport în comun).

În perioada capitalistă cartierele sărace de periferie au fost lipsite de un spațiu destinat consumului cultural și al socializării, cinematografele, teatrele sau sălile de expoziții au dispărut o dată cu desființarea căminului cultural comunist.

Spre deosebire de alte cartiere periferice, Pantelimonul este cunoscut și perceput prin intermediul versurilor trupei B.U.G Mafia. Originari din Pantelimon, băieții de cartier de la Mafia sunt de peste 15 ani liderii hip-hop-ului românesc, universul lor fiind inspirat din viața de stradă a Pantelimonului. Real sau nu, mitul s-a format, imaginea unui Brooklyn la marginea Bucureștiului fiind și astăzi în picioare, chiar dacă viața în Pantelimon nu diferă de cea din alte cartiere sau chiar de cea din centru. Pornind de la realitatea contemporană a cartierului am ridicat unui număr de artiști contemporani problema de-a pune în operă imaginea orașului la periferie.

Expoziția Privim cartierul propune un traseu generic printre imagini reale, mituri și stereotipuri asupra cartierului. Ieșind din Grădina Oanei, din natura plină de viață din spatele unei porți închise, trecem mai departe în lumea cartierului. Lucrarea Danei Bălăneanu care deschide expoziția atrage atenția asupra unui aspect ignorat al cartierelor: natura este aproape de oameni, atât în curțile caselor ascunse de blocuri cât și în parcuri.  Nicolae Comănescu continuă povestea, arătând natura sugrumată de piatra cubică, natura care încearcă să trăiască sau să se acomodeze în lumea betoanelor. Mai departe, artistul din Berceni vine cu o compoziție în care reprezintă blocurile de la periferie, pe care le personalizează printr-o tehnică inedită: Comănescu alătură acrilicelor pigmenți naturali, obținuți din praf, argile sau scrum de țigară. Interiorul Morii lui Assan, prima moară cu aburi construită în 1853, ridică o problemă gravă și permanentă a Bucureștiului, prezentă în egală măsură în centru și la periferie : lipsa respectului pentru memoria orașului. O viziune critică, dar explorată într-o manieră ironică și ludică apare în instalația Ziua lui Adelin prezentată de Lea Rasovszky. Inserturile făcute de Lea aduc în spațiul galeriei expresii ale realității sociale contemporane.

Traseul expozițional este continuat de imagini ale cartierului în general, vederi cu blocurile înalte și aproape impersonale, care ascund însă nenumărate povești. Imaginile propuse de Kuki Constantinescu, fotografie și pictură, reprezintă amintirile din Bucureștiul copilăriei artistei stabilite in Stockholm. Universul ei este apropiat de acela al Adrianei Horga, care își propune să surprindă imaginea cartierului contemporan.  O noapte specială, “Pantelimonul petrece”, este pictată de Simona Vilău. Singurul martor care urmărește spectacolul desfășurat în apartamente, este o pisică singuratică și ușor adormită.

O altă realitate a cartierului – lipsa unei platforme pentru producția culturală –  este ironizată de George Anghelescu și Ștefan Ungureanu, care abordează stereotipul privind zona industrial-urbană în lucrările numite ludic “Platformă culturală”.

Orașul locuit, orașul oamenilor apare în lucrarea lui Dan Voinea subjugat de spectacolul lumii, de ființe fantomatice desprinde parcă din imaginarul hip-hop-ului despre cartier. Traseul expozițional se încheie cu eroii legendelor urbane, Batman și Superman pe o bancă, în parc, privind în zare: privind spre interiorul cartierului unde viața merge zi de zi într-un ritm specific

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s