Paul Neagu

“A sfida convenţia generală este un act fundamental”. (Paul Neagu)

Personalitate plurivalentă, Paul Neagu s-a ocupat de sculptură, pictură, grafică, poezie, fiind considerat de foarte mulți cel mai important artist român după Brâncuși. Creația sa se revendică din demersurile artei conceptuale din anii ‘60 – ‘70 suprapuse ideilor avangardismului “clasic”, autohton.

Paul Neagu s-a format la Școala de Arte Frumoase din București (devenită în 1959 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu) la clasa de pictură a profesorului Angheluță. Debutează în 1969 cu o expoziție personală la Galeria Amfora, în același an artistul părăsind țara. S-a stabilit la Londra și a abandonat pictura pentru producția de obiecte nefuncționale care antrenează simțul tactil. Creația sa se dezvoltă în mai multe direcții, abordând un număr mare de genuri într-o tematică inspirată din fenomenologie, hermeneutică și semiotică. Lucrează mult și participă la nenumărate expoziții colective de anvergură: Bienalele de la Paris (1971) și Liverpool (1969-75) precum și diferite selecții tematice organizate de marile muzee ale lumii ca: Scottish National Gallery of Modern Art, Edinbrugh (1973), LYC Museum Cumbria (1979), Museé d’Art Moderne de la Ville, Paris (1981) etc. A devenit una dintre cele mai apreciate prezențe artistice ale momentului, fiind considerat unul dintre cei mai autentici reprezentanți ai sculpturii britanice contemporane. Lucrările sale fac astăzi parte din cele mai importante colecții publice și private de artă contemporană.

Tema cratimei (hyphen) – ”generator de subiecte” – apare prima data în lucrările prezentate într-o expoziție deschisă în 1975 la Muzeul de Artă Modernă din Oxford. Este inclusă într-o instalație conceptuală cu accente mistice, cratima fiind un fel de altar al non-religiei, un altar al eului, sau al dialogului eului cu sinele. “În scris cratima leagă două cuvinte, dar le și ține deoparte. Cratima e ceva ce port în mine. Eu sunt cratima”, spunea artistul. Cratima a fost o temă esențială în fenomenologia operei lui Paul Neagu. Este o punte de legătură, o conexiune între lumi sau mai precis un răspuns auster care conceptualizează și subsumează concepte fundamentale în filosofia artei și a religiei: creație, materie, spirit, posibilitate, distrugere.

În lucrarea Tension within Hyphen cratima are dublu rol: unitate constructivă la nivel compozițional și cheie pentru decriptarea unei lucrări ermetice. Schema compozițională este simplă, ordonându-se în ritmul imaginației creatorului. Pentru Paul Neagu arta devine conform definiției heideggeriene “punerea-în-operă-a-adevărului”. Punerea în operă a esenței adevărului, o încercare de-a reprezenta idei apriorice nuanțate și clar delimitate de problema copiei copiilor (Platon) care transformă arta într-un imaginar insolit, decadent. Ceea ce a reușit a fost o alternativă pentru lectura cursivă a esențelor, o transcriere a gândirii ideatice în structura formală, reală, a construcției plastice. În opera lui Paul Neagu planul intangibil al gândirii devine lizibil prin intermediul artei, propunând o formă de filosofie plastică.

Pentru sensurile semiotice oferite de arta sa prin intermediul discursului vizual al cratimei, Paul Neagu este premiat în 1985 de British Museum cu o medalie special comandată: „Ten Years of Hyphen.

 
Apărut în catalogul licitației de Alb și Negru, Artmark#21, 2011

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s