„Elenele” de consum

Diversitate cred că este termenul definitoriu pentru scena artistică actuală. Diversitate în sensul cel mai larg și mai permisiv cu putință. Asta pentru că originalitatea e din ce în ce mai dificilă într-un moment în care s-a discutat despre aproape orice. Dar sunt unele clișee care au devenit aproape exasperante, via mass-media. Unul dintre ele este „Elena”. Că se vorbește de EBA sau de Elena Ceaușescu, se vorbește des; opiniile sunt deja formate. Mitul național este deja construit, are rădăcini adânc înfipte și mugurașii dezvoltați.

Marilena  Murariu – The origin of the world, foto via Modernism.ro

Nu demult am citit un text semnat de Igor Mocanu în Art Act Magazin, care m-a convins să vizitez expoziția Marilenei Murariu – „Despre Elena în general” de la Galeria Simeza. Iar Elena Ceaușescu.

Expoziția Elenei Murariu arăta ca un tabloid – kitsch-plastic – înșirat fără o anume noimă pe pereții galeriei. Glumele proaste despre istoria recentă, care se vor scandaloase și intrigante sunt exprimate sec, exact cum remarca Igor Mocanu: „hăhăială de la Vacanța Mare”. Dar nu tematica frapează în această expoziție, pentru că tentative eșuate de subiecte controversate au fost nenumărate. Ci tehnica. Acele ajustări recuperate din impresionismul hibrid fins de siècle XIX + etc. de la noitușele mici, pe alocuri pointiliste adăugate desenului stângaci, moale; scăpărilor de construcție și lipsei de acuratețe compozițională fac lucrările să pară școlărești.  Pensulația bătrânească care trimite la altă epocă, altă lume, alt stil creează o discrepanță enormă între subiectul ales și limbajul plastic folosit. Paradox: o prima lipsă de maturitate artistică bătrânicioasă.  Impresia pe care o lasă expoziția este că nu poți să mai râzi de Elena Ceaușescu, pentru că aceste glume iconice au alunecat deja în penibil.

Deja plictisită de acest subiect, pe care îl speram epuizat (cel puțin în artă), am trecut cu scepticism pragul Anaid Art Gallery. Știam că Tara nu mai are nevoie de confirmări, nici nu mai poate scandaliza opinia publică. Publicul artei este obișnuit cu Tara, deja nihilismul lui a devenit simpatic. În expoziția „National Bitch”, deschisă de Noaptea Galeriilor la Anaid, Tara (von Neudorf) apărea cu un subiect apropiat Marilena Murariu: „Elenele care au schimbat istoria României” (Diana Dochia). Asocierea inevitabilă din cauza distanței (temporale) reduse dintre cele două expoziții aduce un deserviciu nemeritat asupra percepției demersului lui Tara. Acest memorabil și atât de fascinant clișeu, pus în operă în stilul caracteristic lui Tara: grafica semiotică adăugată pe hărți, este construit atent, până în cele mai mici detalii. Expoziția stă perfect în spațiul generos al galeriei, fiind ca un memorial al sus-numitelor femei istorice. Traseul începe cu „istorica” Ileana Cosânzeana și se termină cu cele două purtătoare actuale ale acestui nume-faimos, Elena Udrea și Elena Băsescu. Alăturările sunt puțin forțate, dar expoziția în sine este plină de simboluri captivante, care fac din simpla imagine o reconstrucție a istoriei personale a fiecăreia dintre Elene. Cheia expoziției este transmisă încă de la început: Ileana Cosânzeana indică faptul că artistul se raportează ludic la subiecte, jonglează cu mituri preluate din imaginarul colectiv. Un basm nesfârșit al Elenelor, ironic-semnificativ. Cheile de citire ale expoziției sunt nenumărate, interesant ar fi faptul că artistul aduce în discuție temporalitatea. Spre exemplu în lucrări  alătură simboluri atemporale (atât sacre cât și profane), unor timpuri diferite (ale personajelor): mitic, trecut, prezent și viitor (deși, personal ceva îmi spune că Elena Băsescu nu va schimba nimic).

Tara (von Neudorf), #4, 264×193.5cm, black and color marker on old map, 2011

Chiar dacă tema aleasă este de mult banalizată;  Tara vine si aduce o concluzie, cumva general-valabilă: măcar pentru amuzament avem subiecte.  Iar expoziția merită vizitată! Elenele își vor câștiga locul lor și în istoria artei, zâmbind. Aveam nevoie de mituri, orice societate are miturile ei. Ale noastre sunt doar ușor decadente și cam subțiri.

____

Igor Mocanu – “Despre Elena în general”, în Art Act Magazin, nr 118 din 18 mai 2011. link AICI

mai multe imagini din expoziția Marilenei Murariu, pe Modernism.ro. link AICI.

mai multe imagini din expoziția lui Tara (von Neudorf) pe pagina de facebook Anaid Art Gallery. link AICI.

Text aparut pe ACUM.

 

 

 

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s